Capsule Hyper Lax

Capsule Hyper Lax – Supliment alimentar cu rol de reglare a tranzitului intestinal lent

Caracteristici generale Hyper-Lax:

Suplimentul alimentar Hyper-Lax este un produs concentrat, atent formulat pentru a regla tranzitul intestinal lent prin stimularea peristaltismului, având o acțiune blândă și de regenerare asupra mucoasei intestinale. Datorită formulei holistice și a metodei unice de obținere (fermentație lactică a materialului biologic urmat de atomizarea sa), capsulele Hyper-Lax contribuie eficient la calmarea și regenerarea mucoasei intestinale inflamate, având o acțiune emolientă, antiinflamatoare și de limitare a proliferării microorganismelor patogene la nivelul tractului intestinal. Această acțiune este posibilă datorită procesului fermentativ, produsul căpătând, prin intermediul acestuia, noi proprietăți pre-, pro- și postbiotice ce amplifică efectul emolient, protector și regenerator al compușilor bioactivi din plante asupra pereților intestinali. De asemenea, acesta are și o acțiune detoxifiantă și este un bun adjuvant în curele de slăbire. Nu în ultimul rând, extractele naturale conținute asistă digestia și favorizează o mai bună absorbție a nutrienților din alimentele consumate.

Menținerea unui tranzit intestinal normal și susținerea proceselor de detoxifiere ale organismului sunt demersuri cu atât mai necesare cu cât ritmul vieții noastre devine tot mai alert și stresant, iar alimentația noastră devine tot mai haotică (mese neregulate, asocierea greșită a alimentelor, mâncatul în grabă și la ore improprii), procesată (devitalizată, lipsită de enzime) și plină de toxine, aditivi și cu un profil nutrițional dezechilibrat (raport ω-6:ω-3 disproporționat, exces de carbohidrați rafinați, de grăsimi saturate sau de sare). De asemenea, microbiota noastră intestinală este tot mai greu încercată mai ales din cauza prevalenței tot mai mari a resturilor de antibiotice în produsele animale și a pesticidelor și îngrășămintelor în cele vegetale. Toți acești factori de stres, împreună cu un efort fizic neadecvat, o hidratare insuficientă, un somn de slabă calitate și alte obiceiuri nocive (excesul de alcool, fumatul, administrarea improprie de medicamente), în timp, ne afectează organismul sporind generarea de radicali liberi și favorizând apariția unui status proinflamator în corp. Inflamația cronică este declanșatorul principal pentru multe probleme de natură metabolică, hepatică, autoimună, cardiovasculară, renală, neuronală, osteoarticulară și chiar și pentru unele alergii. Astfel, prezența unui status inflamator în organism pe perioade îndelungate de timp are o influență negativă asupra întregului corp reducându-ne rezistența față de diverși agenți patogeni sau provocăînd un răspuns hormonal sau imunitar necorespunzător ce ne poate compromite sănătatea sau care ne încetinește ritmul de refacere a organismului.

Mai nou, prezența microplasticelor în alimentaţia umană este și ea un motiv tot mai mare de îngrijorare și un factor perturbator major în tot organismul. În cazul în care microorganismele benefice sunt afectate, scăzând în număr și diversitate, poate avea loc ruperea echilibrului microbiotei intestinale, cu efecte nedorite precum: tulburări digestive (de ex, acumulare de gaze, digestie lentă sau accelerată, dureri abdominale), hormonale sau imunitare. Spre exemplu, aceste dezechilibre pot fi induse de către tratamentele cu antibiotice, radiografiile abdominale, alimentaţia săracă în fibre și enzime sau, așa cum s-a menționat mai sus, de către alimentele contaminate cu antibiotice, pesticide, microplastice sau diverși agenți patogeni. Dezechilibrarea microbiotei intestinale de către toți acești factori are o influență negativă asupra întregului corp și, nu de puține ori, afectează rezistența organismului la diverși agenți patogeni și alergeni din mediul înconjurător. Spre exemplu, factorii alergeni și proinflamatori de natură alimentară (aditivi, gluten, toxine ș.a.) ne pot influența digestia, absorbția nutrienților și mucoasa gastrointestinală, provocând apariția spasmelor și modificarea motilității intestinale.

Și în cazul expunerii cronice la stres digestia poate avea de suferit. Astfel, pot apărea accelerarea sau încetinirea motilității intestinale, spasme abdominale, intoleranțe alimentare, dereglări de natură hepatobiliară („bilă leneșă”, „ficat gras”) sau de natură pancreatică (producție insuficientă de enzime). Cel mai adesea, dezechilibrarea sistemului digestiv devine evidentă odată cu apariția balonării, meteorismului, arsurilor gastrice asociate sau nu cu reflux gastroesofagian, a stărilor de greață, inapetență sau a poftelor alimentare exagerate. Vedem, astfel, că nevoia menajării sistemului nostru digestiv devine și mai evidentă în perioadele stresante când nu putem avea mese regulate, când ținem cure de slăbire, de sărbători, când consumăm alimente grele și după episoadele de post, când facem trecerea de la o alimentație restrictivă la una mai permisivă. În plus, sistemul nostru digestiv, dar și cel imunitar, au nevoie de protecție și susținere pentru a se regenera și după abuzul de alcool, lipsa de somn, fumat, intoxicarea cu anumite substanțe, infectarea cu anumiți agenți patogeni, în perioadele de convalescență sau dacă urmăm anumite tratamente medicamentoase.

Deși sursele de stres sunt multiple, nu trebuie să ne descurajăm! Soluția optimă este aceea de a adopta, treptat, un stil de viață echilibrat, cu timp suficient pentru odihnă și refacere, cu activitate fizică regulată de intensitate moderată, cu un management eficient al stresului, cu o hidratare corectă și cu o alimentație variată, bazată pe alimente cât mai puțin procesate, de origine controlată, de sezon și cu un profil nutrițional echilibrat, bogat în nutrienți. Din fericire, acest deziderat poate fi susținut cu ajutorul suplimentelor alimentare, ele având rolul de a preîntâmpina și adresa posibile carențe, de a optimiza procesele organismului și de a limita impactul negativ al multitudinii de factori de stres cu care ne confruntăm în mod constant. Astfel, pentru a ne proteja sistemul digestiv și a ne ajuta mucoasa gastrointestinală să se regenereze după acțiunea numeroșilor factori iritanți exogeni sau endogeni, putem face apel la produse ce au la bază compuși activi cu proprietăți laxative, emoliente, calmante, antiinflamatoare, detoxifiante și modulatoare la nivelul microbiotei gastrice și intestinale. Un astfel de produs este Hyper-Lax, formulă unică ce combină acțiunea complexă a extractelor atomizate din 8 plante medicinale obținute majoritar din flora sălbatică a țării noastre. Astfel, produsul de față este o alegere ideală pentru susținerea sistemului digestiv prin reglarea tranzitului intestinal lent și limitarea proceselor de autointoxicaț ie, în cazul complicațiilor generate de un comportament alimentar irațional sau a problemelor de altă natură (de ex., stres, intoleranțe alimentare, tratamente medicamentoase, probleme autoimune sau psihologice). De asemenea, suplimentul contribuie și la reglarea glicemiei și a profilului lipidic.

Ingrediente Hyper-Lax (mg/cps):

Extract fermentat și atomizat (pe suport de 10% maltodextrină) din: părți aeriene de Cicoare (Cichorium intybus) – 49 mg, scoarță de Crușin (Rhamnus frangula sin. Frangula alnus) – 49 mg, părți aeriene de Coada-șoricelului (Achillea millefolium) – 48 mg, frunze de Frasin (Fraxinus excelsior) – 48 mg, părți aeriene de Sunătoare (Hypericum perforatum) – 48 mg, plantă întreagă de Volbură (Convolvulus arvensis) – 48 mg, rizomi și rădăcini de Pir (Elymus repens sin. Agropyron repens) – 30 mg, flori de Porumbar (Prunus spinosa) – 20 mg; capsulă vegetală (hidroxipropil metilceluloză).

*VNR = Valoare Nutrițională de Referință

**Nu a fost stabilită VNR

Detalii Hyper-Lax:

Produsele sau suplimentele nutritive concepute de laboratoarele Hypericum sunt obținute din surse naturale atent verificate. Așadar, plantele medicinale folosite ca materie primă sunt recoltate din zone nepoluate, ecologic curate, astfel încât putem garanta puritatea produsului, prin lipsa de contaminanți toxici carcinogeni, metale grele, erbicide, insecticide, îngrășăminte chimice, microorganisme sau virusuri patogene. Noutatea acestor produse este reprezentată de extractul integral concentrat din acestea, ceea ce asigură o mai bună biodisponibilitate și o mai bună asimilație în organism a substanțelor active benefice.

Mai mult, suntem bucuroși să anunțăm actualizarea integrală a produselor din gama „Hyper”! Având la bază primele și cele mai longevive formule ale firmei, această gamă cuprinde produse obținute aproape exclusiv din extracte naturale din plante regăsite în flora spontană a țării noastre. Deoarece știm cât de mult îndrăgiți aceste formule cu tradiție, am dorit să le creștem și mai mult eficiența și proprietățile sanogene. Utilizând fermentația bacterianȃ – o modalitate de procesare cunoscutȃ și apreciatȃ din timpuri străvechi, însă realizând-o prin folosirea unor tulpini moderne, ultraperformante de lactobacili și a unor procedee inovatoare, am conferit formulelor noastre tradiționale din gama „Hyper” noi proprietȃți sanogene, precum acțiunea pro- și post-bioticȃ. Prin selecționarea unor tulpini deosebit de active de Lactiplantibacillus plantarum (fost Lactobacillus plantarum) și controlarea atentă a procesului de fermentație lactică a plantelor medicinale, am mărit biodisponibilitatea suplimentelor, le-am crescut activitatea biologică și sanogenă și le-am transformat în produse cu acțiune biotică.

De multă vreme, plantele și fructele fermentate trezesc un interes considerabil datorită beneficiilor pe care le au pentru sănătate. Alimentele fermentate sunt produse cu valoare nutrițională și funcțională ridicată și cu efect pozitiv asupra sănătății umane. Transformarea materialului vegetal în timpul fermentației are ca rezultat modificări ale proprietȃților organoleptice și nutriționale ale produsului, mărește siguranța alimentelor, prelungește perioada de valabilitate și oferă anumite caracteristici sanogene și senzoriale. Efectul fermentației asupra matricei informațional-nutriționale a plantei este specific microorganismelor implicate și depinde de materialul vegetal utilizat, în special de compoziția sa chimică unică. În plus, alimentele fermentate pot fi o sursă de probiotice, prebiotice și postbiotice care promovează dezvoltarea bacteriilor intestinale benefice și ținerea sub control a celor patogene. Acțiunea combinată a bioticelor din alimentele fermentate poate avea un efect sinergic asupra sănătății intestinale, ajutând la menținerea unui microbiom intestinal echilibrat și la modularea răspunsul imunitar.

Fermentația lactică este un proces prin care bacteriile lactice transformă zaharurile prezente în alimente în acid lactic. Acest acid nu numai că acționează ca un conservant natural, prelungind perioada de valabilitate a alimentelor, dar conferă și o aromă acidulată caracteristică. Alimentele comune care suferă acest tip de fermentație includ iaurtul, brânza și legumele murate. Culturile de lactobacili au o tradiție îndelungată în industria alimentară, fiind folosite în procesele de fermentație lactică pentru conservarea alimentelor, îmbunătățirea aromei, texturii și a proprietȃților organoleptice și nutriționale ale mâncării. Prin metabolizarea carbohidraților precum amidonul conținut în materialul vegetal, bacteriile lactice produc acizi grași esențiali cu lanț scurt și alte componente organice cu greutate moleculară mică. Câteva exemple de astfel de componente ar fi: complexul vitaminic B, aminoacizii și substanțele fenolice precum quercetina, luteolina și acidul clorogenic, fitosterolii și enzimele.

Lactiplantibacillus plantarum este unul dintre cele mai nomade, studiate și des întâlnite specii de lactobacili din alimentele fermentate, fiind sigur pentru consum (QPS – EFSA și GRAS – US FDA) și regăsindu-se printre microorganismele utile din microbiota intestinală a organismului uman și a altor mamifere. Pe lăngă bine-cunoscutul efect de conservare a alimentelor, un aspect pozitiv deosebit al fermentării cu L. plantarum, efect bine documentat științific, este acela de reducere a imunoreactivității alimentelor. Altfel spus, prin fermentarea alimentelor cu potențial alergenic crescut (lapte, soia, grâu etc.) cu acest bacil, s-a observat reducerea semnificativă a severității răspunsului alergic pe care organismul îl are ca urmare a consumului acestora. De asemenea, acest microorganism și numeroasele sale tulpini au o importanță deosebită în industria alimentară și datorită producției diverse de bacteriocine (peptide sau proteine de dimensiuni mici), în special din clasele I și II, deosebit de potente din punct de vedere al activitȃții antimicrobiene, atât împotriva bacteriilor Gram-pozitive, cât și a celor Gram-negative. Nu în ultimul rând, procesele fermentative cu L. plantarum au și capacitatea (documentatȃ științific) de a reduce cantitatea de aflatoxine din alimente.

Noi studii efectuate pe diversele tulpini de L. plantarum și bacteriocinele produse de acestea au dezvăluit o serie vastă de proprietȃți sanogene ce rezultă din fermentarea alimentelor cu acest tip de microorganism. Dintre acestea, amintim: proprietȃțile antioxidante (prin generarea și biodisponibilizarea compușilor fenolici și a enzimelor precum superoxid dismutaza – SOD); proprietȃțile cardio- și hepato-protectoare (prin generarea și biodisponibilizarea unor compuși sanogeni precum fitosterolii, polifenolii sau acizii grași esențiali cu lanț scurt); proprietȃțile hipoglicemiante (prin creșterea sensibilității la insulină și eficientizarea metabolismului glucidic, în plus alimentele fermentate au un conținut redus sau aproape inexistent de zaharuri); proprietȃțile vitaminizante (literatura de specialitate consemnând o creștere a folaților – vit. B₉, riboflavinei – vit. B₂ și a vitaminelor B₁₂, K și C în alimentele vegetale fermentate); proprietȃțile mineralizante (procesul de fermentație poate duce la creșterea cantității de minerale și oligoelemente precum: calciul, sodiul, magneziul, fierul, sulful, seleniul sau borul, prin reducerea substanței uscate ca urmare a descompunerii carbohidraților și proteinelor de către L. plantarum); proprietȃțile imunomodulatoare și imunofortifiante (derivate din activitatea pre-, pro- și postbioticȃ a L. plantarum și a derivaților sȃi); proprietȃțile antibacteriene (fiind consemnatȃ științific eficienț a în limitarea dezvoltȃrii și în reducerea populațiilor de Salmonella typhimurim, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa, Staphylococcus aureus, Bacillus subtilis și Streptococcus pyogenes); proprietȃțile antivirale (mecanismul de acțiune antiviral datorându-se stimulării funcției sistemului imunitar prin creșterea toxicitȃții celulelor ucigașe naturale, creșterea producției de citokine proinflamatorii și creșterea citotoxicitȃții limfocitelor T – CD3⁺, CD16⁺, CD56⁺); proprietȃțile antidepresive și anxiolitice (derivate din modularea microbiotei intestinale, stimularea producției de serotonină la nivel intestinal și creșterea cantitȃții de vitamine din complexul B); proprietȃțile anti-obezitate și de reducere a grȃsimii corporale (prin biodisponibilizarea și generarea de compuși sanogeni precum: acizii organici, compușii fenolici, polizaharidele sau proteazele, și prin controlul apetitului prin modularea sensibilitȃții la leptine, reglarea metabolismului lipidelor, îmbunătățirea metabolismului glucozei, promovarea conversiei adipocitelor, modularea proceselor inflamatorii, și modularea microbiotei intestinale prin promovarea producției de acizi grași cu lanț scurt); și, nu în ultimul rând, proprietȃțile antiinflamatoare și anti-îmbătrânire (prin generarea și reglarea activitȃții enzimelor antioxidante, reducerea stresului oxidativ, modularea proceselor inflamatorii și îmbunătățirea performanței sistemului imunitar). Așadar, prin fermentarea materialului biologic din produsele gamei „Hyper” cu tulpini de L. plantarum de ultimă generație, am reușit să obținem o valoare nutritivȃ și sanogenȃ superioarȃ formulelor noastre clasice, valoare observatȃ prin creșterea biodisponibilitȃții și a cantitȃților de compuși activi precum: polifenolii, flavonoidele, acizii organici, bioticele (pro-, pre- și postbiotice), vitaminele, mineralele, acizii grași esențiali cu lanț scurt, compușii antibacterieni și antivirali, și enzimele cu activitate antioxidantȃ.

Deși am introdus etapa fermentației bacteriene, extractele fermentate din plante sunt supuse în continuare atomizării – un proces menajant, net superior obținerii pulberilor prin măcinarea plantelor uscate. La obținerea extractului uscat atomizat, a fost folosită aparatură de top, unică în România, constănd într-un atomizor Spray-dry. Tehnologia uscării prin Spray-dry este superioară din toate punctele de vedere uscării clasice, în uscător. Astfel, în cazul uscării clasice, pulberea măcinată se obține din plante uscate în camere de uscare la temperaturi cuprinse între 55 și 70°C; uneori pentru a crește randamentul uscării se crește temperatura chiar și până aproape de 100°C. Din păcate, vitaminele, enzimele sau alte substanțe valoroase termolabile (precum bioticele rezultate din procesele de fermentație) sunt distruse sau inactivate în acest proces forțat de deshidratare a plantelor. Mai mult, orice zahar din plante este caramelizat, iar uleiurile esențiale precum cele din plantele aromatice se pierd din cauza temperaturilor ridicate.

Pe de cealaltă parte, uscarea prin atomizare se pretează, prin excelență, la materiile prime sensibile la temperatură (termolabile). Atomizorul diferă față de alte instalații de uscare prin faptul că operează numai cu lichide (soluții, suspensii). În cazul produsului de față, extractul este obținut din părți aeriene de Cicoare, Coada-șoricelului, Sunătoare, frunze de Frasin, scoarță de Crușin, flori de Porumbar, rizomi și rădăcini de Pir și plante întregi de Volbură ce au fost supuse fermentației lactice și presate la rece în prealabil. În procesul de atomizare, suspensia rezultată este dispersată sub formă de picături fine într-un curent de aer cald în care solventul se evaporă rapid. Picăturile de lichid trec imediat în stare gazoasă datorită suprafeței mari de contact și a interacțiunii cu gazul purtător. Datorită pierderii de energie calorică prin evaporarea lichidului, extractul se menține rece, iar particulele uscate din suspensie nu se supraîncălzesc, fiind îndepărtate rapid din zona de uscare.

În consecință, produsul se usucă sub formă de pulbere fină, formată din particule sferice care au o curgere mai bună decât cea a formulelor clasice. În plus, pulberea astfel obținută este mai stabilã în timp decât produsele obținute prin alte metode de uscare. Unul dintre motivele principale ale acestei stabilitȃți este acela că forma sferică a particulelor oferă extractului o textură mai compactă, reducând posibilitatea înglobării de aer în produsul final, astfel încât și dozarea în capsule este mult mai exactă și mai ușoară. Un alt motiv important este acela că extractul lichid obținut prin presarea mecanică la rece a plantelor medicinale păstrează nealterate toate uleiurile esențiale, enzimele și bioticele pe care acestea le conțin. Prin atomizarea acestui lichid, uleiurile, enzimele și culturile pre-, pro- și postbiotice rezultate prin fermentație sunt micro-încapsulate prin emulsionarea extractului apos cu maltodextrină și/sau gumă acacia. Mai exact, particulele solide din suspensie sunt acoperite cu maltodextrină/gumă acacia prin atomizarea extractului în care s-a adăugat în prealabil acest compus. Pe măsură ce apa se evaporă, maltodextrina/guma acacia acoperă fiecare particulă suspendată. În acest fel, crește stabilitatea compușilor activi și se asigură o acoperire enterică a acestora, deosebit de importantă mai ales pentru substanțele și microorganismele instabile în mediul acid din stomac. Un aspect important de menționat este acela că maltodextrina sau alte zaharurile din produsul final se regțesc doar în cantitȃți neglijabile, fiind aproape inexistente, datoritȃ acțiunii bacteriilor lactice (L. plantarum) care rămân vii în urma atomizării și care le folosesc pe post de hrană.

De aceea, pulberea obținută prin atomizare este vie, activă din punct de vedere enzimatic și păstrează toate vitaminele, minerale, bioticele și alți compuși valoroși din materia primă și din procesul fermentativ, compuși ce altfel s-ar degrada, sau chiar distruge, prin procedurile de uscare clasice. Concluzia este că, prin acest procedeu menajant de extracție fermentativă, urmată de atomizare, se obține un produs foarte valoros din punct de vedere nutrițional, un produs a cărui matrice nutrițional-informațională poartă informația viului, este recunoscut de organism și îi imprimȃ acestuia un comportament antientropic, regenerant și fortifiant. Astfel, prin procesul original de fermentație și atomizare dezvoltat de Laboratoarele Hypericum, procedeu unic pe piața suplimentelor din România, se obține un extract concentrat integral, viu, biodisponibil, în el regțăsindu-se atât partea hidrosolubilă, cât și cea liposolubilă din plantele medicinale proaspete, uscate, congelate sau fermentate.

În concluzie, prin sinergia compușilor activi din cele 8 plante medicinale, cu cei generați în urma procesului de fermentație, produsul Hyper-Lax de la Hypericum a fost conceput pentru a avea o acțiune: de reglare a tranzitului intestinal lent; de modulare a microbiotei gastrice și intestinale; de protejare și regenerare a mucoasei gastrointestinale; de optimizare a digestiei; de limitare a proceselor inflamatorii și oxidative din organism; de echilibrare a profilului lipidic; de scădere ușoară a glicemiei; de protejare a sistemului hepatobiliar; de calmare a sistemului nervos central și de stimulare a eliminării toxinelor și paraziților intestinali din organism. Pe scurt, printre virtuțile suplimentului Hyper-Lax se numȃră acțiunea: laxativă, purgativă, emolientă, modulatoare la nivelul microbiotei intestinale, detoxifiantă, antiinflamatoare, depurativă, digestivă, diaforetică, ușor hipocolesterolemiantă și hipoglicemiantă, protectoare la nivelul sistemelor digestiv și nervos, pro-, pre- și postbioticȃ.

Prezentarea compușilor activi din Hyper-Lax:

Cicoarea (Cichorium intybus) este o plantă erbacee perenă, medicinală, meliferă, spontană și/sau cultivată, din familia Asteraceae/Compositae. Cunoscutȃ încă din Antichitate, Cicoarea a fost folosită de către egipteni, greci (kichorium) sau romani (intibus, cicorea) ca plantă medicinală și alimentară. Strămoșii noștri daci numeau planta „diudău”, „dudăi” sau „dudău” și o foloseau în scopuri medicinale. Pe teritoriul țării noastre, Cicoarea are o istorie lungă de întrebuințare. Petalele florilor și frunzele tinere erau folosite extern pentru grăbirea vindecării diverselor răni, sucul rezultat din pisarea florilor fiind folosit chiar și la ungerea erupțiilor cauzate de sifilis. Decoctul din florile de Cicoare era folosit la adresarea problemelor oftalmice, hipertensiunii, durerilor abdominale, de dinți sau cauzate de cancer. Ceaiul de Cicoare era util în calmarea durerilor de cap, iar pentru curățarea organismului (ficat, stomac, sânge), strămoșii noștri obișnuiau să bea primăvara sucul obținut prin stoarcerea frunzelor fragede. Rădăcina de Cicoare era folosită, în special în calmarea durerilor de stomac și în tratarea herniei.

În fitoterapia modernă, Cicoarea este una dintre cele 38 de specii folosite la prepararea remediilor florale Bach. Preparatele pe bază de Cicoare sunt recomandate pentru efectul lor colecistokinetic, hepatoprotector și regenerator, pentru acțiunea digestivă, detoxifiantă și ușor laxativă. În produsul de față, părțile aeriene de Cicoare susțin buna funcționare a tractului digestiv datorită lactonelor sesquiterpenice, fructooligozaharidelor (inulina) și altor substanțe active conținute (taninuri, rezine, ulei volatil, colină, intibină ș.a.). Acești compuși activi stimulează secreția salivară, gastrică, pancreatică și intestinală, reglează pH-ul stomacului și al duodenului și au efect detoxifiant și regenerator în special la nivelul ficatului. Gustul amar al plantei stimulează secreția sărurilor biliare și vărsarea acestora în duoden. De asemenea, derivatele din Cicoare influențează tonusul musculaturii netede calmând spasmele de la nivelul organelor interne. Conținutul de inulină din rădăcinile de Cicoare îi conferă acesteia proprietȃți prebiotice, fiind un adjuvant blând în reglarea tranzitului intestinal lent și stimularea eliminării viermilor intestinali.

În plus, compușii biologic-activi din părțile aeriene de Cicoare contribuie și la protejarea sistemului cardiovascular prin reducerea colesterolului din sânge, normalizarea tensiunii arteriale și reglarea glicemiei. Unele surse de specialitate menționează chiar și un efect antitiroidian și de calmare a excitabilitȃții nervoase pe care derivatele din Cicoare îl pot avea. Mai mult, se pare că Cicoarea are și un efect de susținere al funcției splinei și de stimulare a epiteliului renal pentru a mări secreția și excreția de urină. Produsele din Cicoare sunt o sursă bogată de vitamine (A, C, E, K, o parte din complexul B) și minerale (Mn, Fe, Mg, Zn, K, Na, P, Cl, S, Si), având un efect remineralizant, antianemic și tonic general.

Crușinul (Rhamnus frangula sin. Frangula alnus), cunoscut și drept: Crușân sau Lemn-câinesc, este un arbust melifer, fără spini, cu frunze căzătoare și importanță medicinală și ornamentală, care face parte din familia Rhamnaceae (ce cuprinde cca 55 de genuri și 950 de specii, din care amintim: Jujubierul chinezesc, Spinul lui Christos, Verigariu, Spinul cerbului). Este de remarcat faptul că acest arbust este unul dintre puținii din familia sa care nu fac spini. Deoarece adesea este găsită crescând alături de Arini, una dintre denumirile științifice ale speciei este „alnus”. Similar majoritȃții speciilor de plante medicinale, Crușinul este cunoscut încă din Antichitate. Acesta apare menționat în lucrările lui Dioscoride, Galen și cele ale lui Teofrast, fiind un bun remediu împotriva otrăvurilor și al durerilor de cap. Pe teritoriul țării noastre, Crușinul are o tradiție îndelungată de utilizare, scoarță acestui arbust fiind folosită de către strămoșii noștri pe post de purgativ și fiind înscrisȃ în „Farmacopeea Română” ed. a IX-a. În anumite zone din Munții Apuseni, partea interioară (de culoare galbenă) a scoarței era folosită la obținerea unui decoct ce le era dat persoanelor cu boli mintale sau celor care erau considerați blestemați. În afara utilizărilor medicinale, planta a fost utilizată pentru lemnul său, fructele din care se obține au pigmenți verzi, roșii sau violeți, și pentru scoarța sa din care se obținea un pigment galben. De asemenea, în Europa, cărbunele de Crușin a fost un ingredient foarte important în obținerea prafului de pușcă, fiind considerat cel mai potrivit tip de lemn pentru acest proces. Nu în ultimul rând, planta este îndrăgită și pentru proprietȃțile sale ornamentale sau pentru capacitatea de a atrage anumite specii de fluturi.

În fitoterapia modernă, derivatele din scoarță de Crușin sunt apreciate pentru efectul lor laxativ blând și neiritant în comparație cu alte produse similare, precum cele pe bază de Aloe sau Senna. Acest efect este direct proporțional ca intensitate cu doza consumată și începe să fie resimțit după o perioadă de 8-10 ore. Datorită conținutului scoarței în substanțe cu efect purgativ (emodină, frangulozidă, glucofrangulozidă), taninuri, flavonoide, fitosteroli, săruri minerale, mucilagii și saponine, Crușinul este deseori folosit în curele de detoxifiere sau în cele de slăbire. Mai mult, preparatele pe bazȃ de Crușin sunt utile și în curele de deparazitare, acestea grăbind procesul de eliminare a paraziților. Nu în ultimul rând, Crușinul este util și în stimularea colecistului cu efecte benefice asupra digestiei. Mai exact, principiile amare conținute de cȃtre scoarța acestei specii sunt responsabile, în cea mai mare parte, pentru efectele sale colecistokinetice. Este important de remarcat faptul că aceste efecte se obțin DOAR prin resimțirea gustului amar! Astfel, odată cu stimularea receptorilor pentru gustul amar, are loc o reacție automată a organismului, prin care se crește secreția salivară și cea a glandelor cu secreție internă. Specia este utilizatȃ cu succes și în medicina veterinară, pentru tratarea constipației cronice și deparazitare internă. Dozele recomandate sunt, de regulă, de 1 g de pulbere din scoarță per kg corp.

În concluzie, extractul din scoarță de Crușin este recunoscut pentru eficienț a sa în reglarea tranzitului colonic lent. Acțiunea sa variază, în funcție de doză, de la un efect laxativ neiritant, la un efect purgativ puternic pentru dozele mai mari de 2 lingurițe de scoarță pe zi. De asemenea, Crușinul are și proprietȃți colecistokinetice și de eliminare a viermilor intestinali. În plus, compușii activi (de ex.: 3–7% antrachinone, emodină, antracenozide – frangulozida și glucofrangulozida și agliconii lor, alcaloizi peptidici – franganina, frangulina, fitosteroli, flavonoide, acid crizofanic, tanozide, uleiuri volatile, tanini, ceruri, rezine, mucilagii, saponine, fitosteroli – sitosterol, săruri minerale) din scoarța acestei specii contribuie și la managementul greutȃții corporale, grȃbirea eliminării paraziților intestinali și detoxifierea organismului. Extern, planta este complementarȃ în: combaterea scabiei (râie), a infestațiilor scalpului, în combaterea problemelor gingivale, calmarea hemoroizilor și a iritațiilor minore. Pe scurt, printre virtuțile produselor pe bazȃ de Crușin se numȃrȃ acțiunea: laxativă, purgativă, coleretică, colagogă, emetică, spastică, depurativă, vermifugă, antivirală și diuretică.

Coada-șoricelului (Achillea millefolium) este o plantă erbacee perenă din familia Asteraceae/ Compositae. Aceasta este originară din zonele temperate ale emisferei nordice (Europa, Asia, America de N), dar a fost introdusȃ și în Australia sau Noua Zeelandȃ pentru a servi drept plantȃ furajerȃ și a combate carențele minerale ale animalelor rumegȃtoare. Coada-șoricelului este o plantȃ cunoscutȃ și folositȃ din timpuri străvechi, aceasta fiind menționatȃ în scrierile lui Dioscoride. De asemenea, ea este importantȃ în medicina Ayurvedicȃ, unde este folositȃ pentru proprietȃțile carminative și diaforetice. Deosebit de apreciatȃ a fost și de cȃtre popoarele amerindiene care o foloseau ca analgezic, sporirea rezistenței la rȃceli, îmbunătȃțirea somnului, scȃderea febrei și tratarea arsurilor, printre multe altele. În România aceasta este menționatȃ ca specie fitoterapeuticȃ în anul 1863, însȃ este consemnatȃ folosirea ei încȃ de pe timpul dacilor de la care, se pare, cȃ au fost preluate multe dintre utilizȃrile speciei. În lucrările moderne de fitoterapie, Coada-șoricelului este recunoscutȃ ca o plantȃ cu multiple întrebuințȃri, remarcându-se în special prin conținutul semnificativ în azulene, asparaginȃ, colinȃ, α- și β-pinen, cariofilen, lactone sesquiterpenice (regȃsite în uleiul esențial de culoare albastru închis), flavonoide, vitamine, minerale, fitosteroli și fitoestrogeni (apigenin și luteolinȃ).

În concluzie, extractul de Coada-șoricelului susține digestia, calmează disconfortul abdominal, reglează pofta de mâncare, susține funcțiile ficatului și pe cele ale colecistului. În plus, compușii activi (de ex.: ulei eteric – sesquiterpene – achileinȃ, azulene, cineol, limonen, cariofilen, camfen, borneol, pinen, flavone, principii amare, taninuri, fitosteroli, colinȃ, fitoestrogeni – apigeninȃ, luteolinȃ; acizi organici – achileic, valerianic, formic, acetic, aconitic, ascorbic, folic, cafeic, salicilic, stearic, miristic, oleic, linoleic, succinic, zaharide – zaharozȃ, maltozȃ, glucozȃ, arabinozȃ, galactozȃ, dextrine; rezine, vitamine – C, complex B și minerale – Ca, Mn, Cu, Zn, Fe, Ni, Si, Cd) din florile, frunzele și tulpinile acestei specii contribuie și la: menținerea sănătȃții tractului respirator, întărirea imunitȃții, scȃderea glicemiei, combaterea infecțiilor urinare și menținerea sănȃtȃții rinichilor, ameliorarea neplȃcerilor asociate ciclului menstrual sau perioadei menopauzale, combaterea stresului oxidativ și limitarea proceselor inflamatorii din organism. Astfel, printre virtuțile extractului de Coada-șoricelului se numȃrȃ acțiunea: digestivă, stomahică, depurativă, fitoestrogenică, hipoglicemiantă, hipocolesterolemiantă, detoxifiantă la nivelul ficatului, venotonicȃ, colecistokineticȃ, calmantă, astringentă, vermifugă, hemostatică, antispastică, diuretică, imunomodulatoare, expectorantȃ și ușor laxativă și carminativă.

Frasinul (Fraxinus excelsior) este o specie de arbore foios indigen spontan sau cultivat ce face parte din familia Oleaceae (din care fac parte și Iasomia, Măslinul, Liliacul sau Forsiția). Cunoscutȃ încă din Antichitate, această specie a avut o importanță crescută atât pentru strămoșii noștri daci, cât și pentru nordici, sau pentru romani (care îl denumeau „Fraxinus”). Frasinul nu a fost valorificat doar în construcții și pentru unelte, ci a cunoscut o însemnată utilizare și în medicina tradițională. Astfel, scoarța copacilor tineri era fiartă în vin alb, fiertura amestecatȃ fiind administratȃ pe stomacul gol, în anumite momente ale lunii în vederea menținerii sănătȃții sistemului digestiv, și în special a splinei. De asemenea, frunzele erau folosite în prepararea decocturilor sau puse în apa de baie pentru a ameliora durerile reumatice. În Fitoterapia modernȃ, Frasinul este folosit pentru foliolele și florile sale cu proprietȃți laxative, diuretice și diaforetice. Acestea cresc diureza și contribuie la protejarea tractului urinar, favorizând înlăturarea agenților patogeni de la nivelul vezicii urinare, eliminarea retențiilor de apă, reducerea celulitei și eliminarea acidului uric, ureei, azotului, creatininei și a excesului de minerale (calciu, clor, sodiu) din organism. Acest lucru se datorează, în principal, conținutului în flavonoide. Prin acțiunea sudorificȃ și diureticȃ, Frasinul este util și în curele de slȃbire și detoxifiere, iar datoritȃ capacitȃții de precipitare a proteinelor din intestine și de a distruge microorganismele patogene, acesta este util și în menținerea sănȃtȃții aparatului digestiv. Acesta are și proprietȃți antiinflamatorii, antialgice și antifebrile, fiind util în calmare durerilor reumatice sau în ameliorarea crizelor de gutȃ. De asemenea, extractele din Frasin au capacitatea de a regla menstruaț ia și de a normaliza colesterolul. În produsul de față, Frasinul stimulează colecistul și crește peristaltismul, împiedicând, astfel, fenomenul periculos de autointoxicare asociat constipației.

Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o specie erbacee aromaticȃ, perenȃ, din familia Hypericaceae. Menționatȃ în nenumărate scrieri din antichitate, precum cele ale lui Plinius cel Bătrân, Dioscoride, Galen, Paracelsus sau Hipocrate, Sunătoarea este una dintre cele mai cunoscute și utilizate specii de plante medicinale. Aceasta a făcut parte din numeroase antidoturi și panacee precum mitridatiumul (presupus a fi fost creat de cȃtre Mitridate al VI-lea) sau teriacul Venețian (Theriaca andromachi). Astfel, de-a lungul timpului aceasta a fost folositȃ pentru combaterea și ameliorarea multor probleme de sănȃtate, spre exemplu: dezinfectarea și grȃbirea închiderii rȃnilor, combaterea stȃrilor de tristețe, apatie, obosealȃ, reglarea ciclului menstrual, normalizarea digestiei, calmarea tusei, curȃțarea rinichilor, combaterea incontinenței urinare la copii (enurezis), protejarea ficatului sau calmarea durerilor. De asemenea, acesteia i s-au atribuit numeroase proprietȃți mistice, fiind consideratȃ utilȃ în alungarea duhurilor rele și protejarea casei și a animalelor. În prezent, Sunătoarea este recunoscutȃ și folositȃ în fitoterapie pentru proprietȃțile sale benefice asupra sistemului nervos, precum și a celui digestiv. Aceasta a fost doveditȃ științific ca fiind de 3 ori mai eficientȃ în îmbunătȃțirea stȃrii de spirit fațȃ de antidepresivele de sintezȃ. Acest efect se datoreazȃ conținutului în hipericinȃ, un compus activ major din Sunătoare ce acționeazȃ prin inhibarea monoaminooxidazei și recaptarea serotoninei la nivel postsinaptic. De asemenea, proprietȃțile sedative și antiinflamatorii le recomandȃ și în calmarea durerilor reumatismale sau cauzate de gutȃ.

În concluzie, extractul de Sunătoare ajută la menținerea echilibrului psiho-emoțional, inducerea unei stȃri de bine, combaterea stȃrilor de obosealȃ nervoasȃ, agitație, depresie și nervozitate și la obținerea unui somn odihnitor. De asemenea, uleiul esențial conținut de cȃtre aceastȃ plantȃ are proprietȃți antivirale (virusuri gripale A şi B, stomatite veziculare, virusuri herpetice) și antibiotice (germeni gram pozitivi și negativi – Escherichia coli, Proteus vulgaris, Staphylococcus aureus, Streptococcus mutans). În plus, compușii activi (de ex.: antrachinone – hipericinȃ, pseudohipericinȃ, hiperforinȃ, adhiperforinȃ; flavonoide – quercitrinȃ, izoquercitrinȃ, hiperozide, rutin; taninuri, catechine, bioflavonoide, derivați fluoroglucinici, acizi fenol-carboxilici – cafeic, clorogenic, ferulic; fitosteroli – beta-sitosteroli, triterpene, carotenoizi, vitamine – C, A; xantone, colinȃ, sȃruri minerale ș.a.) din părțile aeriene de Sunătoare contribuie și la optimizarea digestiei, drenarea bilei, protejarea stomacului, reducerea tensiunii arteriale, reducerea durerilor reumatice și de naturȃ menstrualȃ, menținerea sănȃtȃții renale și la calmarea iritațiilor cutanate. Pe scurt, printre virtuțile extractului de Sunătoare se numȃrȃ acțiunea: tonicȃ la nivel nervos și digestiv, anxioliticȃ, antidepresivȃ, colecistokineticȃ, hepatoprotectoare, antiinflamatoare, antiviralȃ, antibacterianȃ, analgezicȃ, cicatrizantȃ, antidiareicȃ, reepitelizantȃ, capilaro-protectoare, hipotensoare, antipruriginoasȃ, antihemoroidalȃ și diureticȃ. În formula de față Sunătoarea este folositȃ pentru a ajuta la îmbunătȃțirea stȃrii de spirit, susținerea digestiei și protejarea sistemului hepatobiliar al persoanelor cu tranzit lent sau al celor care urmeazȃ o curȃ de slȃbire/detoxifiere.

Volbura (Convolvulus arvensis), cunoscutȃ și drept Rochița-rândunicii, este o plantă erbacee perenȃ, hemicriptofitȃ, medicinalȃ, care face parte din familia Convolvulaceae (în care se regȃsește și Cartoful-dulce). Cunoscutȃ încȃ din Antichitate, Volbura a fost folositȃ de cȃtre medicii daco-geți în cadrul medicinei zalmoxiene pentru adresarea unei serii de probleme precum: rȃceala, epilepsia, paralizia facialȃ sau congestia cerebralȃ. Aceasta era folositȃ în apa pentru bȃi locale sau generale. De asemenea, frunzele erau puse pe rȃni, tȃieturi sau furuncule pentru a grȃbi închiderea, respectiv resorbția acestora. Tot extern, frunzele erau folosite și pe bȃtȃturi, favorizând îndepȃrtarea mai facilȃ a acestora. Intern, din Volburȃ se fȃcea un ceai îndulcit cu miere menit să calmeze episoadele de tuse, și în special cea convulsivȃ. Mai mult, din părțile aeriene uscate de Volburȃ se obținea un decoct care se folosea împreunȃ cu zeamȃ de cartofi pentru adresarea problemelor de stomac (de ex. ulcer).

În fitoterapia modernȃ, preparatele pe bazȃ de Volburȃ sunt recomandate pentru efectul lor laxativ, purgativ și colecistokinetic. Aceasta susține buna funcționare a tractului digestiv datoritȃ iridoidelor, uleiurilor volatile și a rezinelor conținute. Compușii activi stimuleazȃ secreția salivarȃ, gastricȃ și intestinalȃ, optimizând digestia și calmând balonarea sau meteorismul. Mai exact, gustul amar al plantei stimuleazȃ secreția sȃrurilor biliare și vȃrsarea acestora în duoden. De asemenea, derivatele din Volburȃ influențeazȃ tonusul musculaturii netede calmând spasmele de la nivelul tractului respirator și al intestinelor, calmând episoadele de tuse și reglând peristaltismul intestinal. Astfel, prin combaterea constipației, ajută la evitarea proceselor periculoase de autointoxicare. În produsul de față, Volbura ajută la evacuarea conținutului intestinal într-un scaun unic, abundent, ce nu este însoțit de efecte secundare nedorite și neplȃcute precum voma, starea de greațȃ sau colicile.

În concluzie, extractul de Volburȃ are o acțiune purgativȃ similarȃ cu cea a speciei exotice Ipomoea purga fiind un adjuvant prețios în stimularea tranzitului intestinal lent, dar cu o acțiune mult mai blândȃ și bine toleratȃ de cȃtre organism. În plus, compușii activi (de ex.: rezine – convolvulinȃ, jalapinȃ; alcaloizi – pseudotropinȃ, tropinȃ, mezo-cuscohigrinȃ, tropinonȃ; tanoizi, acizi organici – convolvulinic, izovalerianic, metiletilacetic; ulei volatil, vitamina C și sȃruri minerale ș.a.) din derivatele de Volburȃ contribuie și la: secreția și eliminarea bilei, îndepȃrtarea toxinelor metabolice și a excesului de apȃ din organism pe cale urinarȃ și sudoriparȃ și calmarea episoadelor de tuse. Extern, Volbura se poate folosi pentru grȃbirea procesului de epitelizare și vindecare a rȃnilor. Pe scurt, printre virtuțile derivatelor din Volburȃ se numȃrȃ acțiunea: laxativȃ, ușor purgativȃ, colagogȃ, colereticȃ, antitusivȃ, cicatrizantȃ și diureticȃ.

Pirul (Elymus repens sin. Agropyron repens) este o plantă erbacee perenă, geofitȃ, cultivatȃ sau spontanȃ care face parte din familia Poaceae/Gramineae (familia cu cea mai mare importanță economicȃ, în care se regȃsesc plante cu însemnȃtate agroalimentarȃ crescutȃ, precum: Grâul, Porumbul, Sorgul, Orezul, Meiul, Orzul, Ovăzul, Bambusul, Trestia-de-zahȃr ș.a.). Pe teritoriul țării noastre, acesta crește spontan prin grădini, pe pajiști, pe marginea drumurilor sau pe coaste uscate, fiind întâlnit de la câmpie și până în zona montană inferioară. Cunoscut încȃ din Antichitate, Pirul are o tradiție de folosințȃ îndelungatȃ ca plantȃ medicinalȃ. Astfel, denumirea științificȃ „Agropyron” a fost datȃ speciei de cȃtre grecii antici, provenind din „agrios”, adicȃ „sălbatic” și „pyros”, însemnând „grâu”. Aceastȃ specie de „grâu sălbatic” apare menționatȃ în lucrările lui Plinius cel Bătrân, Dioscoride sau Theofrast, fiind însȃ cunoscutȃ și de cȃtre strămoșii noștri daci care o denumeau „cotiatela”, „cotiȃtel” sau „cosițel”. Empiric, planta a fost folositȃ pentru adresarea problemelor renale sau a celor digestive precum diareea, indigestia sau constipația. De asemenea, prin asocierea rizomilor de Pir cu frunzele de Vâsc și cu cele de Păducel, se obținea un ceai care era îndulcit cu miere și utilizat pentru reducerea tensiunii arteriale crescute. În problemele renale, planta era folositȃ sub formȃ de decoct sau, ulterior, aceasta a fost plămăditȃ în țuică, ca leac împotriva dropicii (hidropiziei).

În fitoterapia modernȃ, derivatele din Pir sunt recomandate pentru menținerea sănȃtȃții sistemului digestiv, a aparatului urinar și a aparatului respirator. Conform literaturii de specialitate, rizomii și rădăcinile de Pir sunt cel mai adesea folosite la obținerea infuziilor, decocturilor sau tincturilor cu rol diuretic, depurativ, tonic, remineralizant, antiinflamator și antiseptic la nivel urinar, digestiv și respirator. Datoritȃ concentrației mari de fructozane, inozitol și mucilagii, derivatele din Pir sunt complementare în calmarea inflamației mucoaselor, cu efecte benefice la nivelul bronhiilor, traheii, laringelor, faringelor, dar și a tractului digestiv, unde poate avea și un ușor efect laxativ. Acestea influențeazȃ tonusul musculaturii netede diminuând spasmele de la nivelul tractului respirator, calmând episoadele de tuse și ușurând expectorația. Ca urmare a oxidării agropirenului în prezența aerului, se produce o cetonȃ cu acțiune antibioticȃ. Aceasta este una din principalele substanțe active ce conferȃ plantei un efect antiseptic adjuvant în infecțiile urinare, durerile în gât sau problemele digestive de naturȃ infecțioasȃ. Rădăcinile și rizomii de Pir au și proprietȃți tonice și remineralizante, acestea fiind utilizate pentru întărirea oaselor datoritȃ conținutului semnificativ în siliciu. Nu în ultimul rând, derivatele din Pir susțin detoxifierea organismului și au acțiune antilitiazicȃ prin stimularea eliminării toxinelor metabolice (de ex. oxalați, urați, acid uric) și a excesului de apȃ din țesuturi și articulații pe cale urinarȃ și sudoriparȃ. Efectul diuretic și conținutul în potasiu al derivatelor de Pir le recomandȃ ca adjuvant și în reglarea tensiunii arteriale. Trebuie menționat faptul că, datoritȃ efectelor diuretice și diaforetice ale Pirului, se recomandȃ creșterea aportului de lichide hidratante (NU sucuri bogate în zahȃr sau alcool și cafea ce deshidrateazȃ) pe toatȃ durata curei cu aceastȃ plantȃ.

În concluzie, extractul de Pir contribuie la menținerea sănȃtȃții renale, respiratorii și digestive, fiind un excelent diuretic și antiseptic. În plus, compuși i activi (de ex.: ulei volatil, monoterpene – carvacrol, carvonȃ, timol, mentol, trans-anetol; sescviterpene, acid salicilic, saponozide, inozitol, manitol, glucozȃ, fructozane, mucilagii, pectinȃ, triticinȃ, flavonoide, compuși fenolici – acid p-cumaric, acid vanilic, acid clorogenic, acid p-hidroxicinamic, acid p-hidroxibenzoic, sȃruri minerale – Si, K, Fe și vitamine – A, complex B ș.a.) din rizomii și rȃdȃcinile de Pir contribuie și la: calmarea episoadelor de tuse prin acțiunea demulcentȃ și antispasticȃ, protejarea împotriva bacteriilor și a fungilor, scȃderea în greutate (împreunȃ cu o dietȃ corespunzȃtoare), protejarea funcției renale prin acțiunea antisepticȃ și diureticȃ, detoxifierea organismului prin îndepȃrtarea toxinelor metabolice și a excesului de apȃ din organism pe cale urinarȃ și sudoriparȃ, calmarea tubului digestiv, relaxarea contracțiilor de la nivelul musculaturii netede a organelor, refacerea rezervei minerale a corpului datoritȃ conținutului în sȃruri de potasiu și siliciu, normalizarea temperaturii corporale, a tensiunii arteriale, a glicemiei și a lipidelor serice și ameliorarea durerilor articulare prin acțiunea antiinflamatoare. Pe scurt, printre virtuțile derivatelor din Pir se numȃrȃ acțiunea: diureticȃ, depurativȃ, antiinflamatoare, antireumaticȃ, antigutoasȃ, detoxifiantȃ, sudorificȃ/diaforeticȃ, demulcentȃ, tonicȃ, fungicidȃ, antibioticȃ, remineralizantȃ, antitusivȃ, antispasmodicȃ, antipireticȃ, hipoglicemiantȃ, hipolipemiantȃ și diureticȃ.

Porumbarul (Prunus spinosa), cunoscut și drept Mărăcine-alb, Țârn sau Spinul-cerbului, este un arbust spinos care face parte din familia Rosaceae, fiind o „rudă” sălbatică a Prunului. Acesta este cunoscut din Antichitate, strămoșii noștri daci denumindu-l „colcodea”. Rădăcinile, scoarța, frunzele, florile și fructele au toate o istorie îndelungatȃ de folosințȃ pe teritoriul țării noastre, Porumbarul având o gamă largȃ de utilizȃri, începând de la cele alimentare și fitoterapeutice și ajungând până la cele estetice precum vopsitul în roșu (cu ajutorul pigmenților din coajă). Astfel, fructele cu semințele acestui arbust erau pisate și folosite la obținerea unui decoct pentru combaterea diareii. Un decoct cu efect similar se obținea și prin fierberea rădȃcinilor împreunȃ cu fructele. Decoctul din rădȃcinile de Porumbar era folosit și pentru tratarea enteritelor („inimă ai rea”), acesta fiind administrat dimineaț a. Contra enteritelor se mai folosea și decoctul obținut din fluidul galben de sub scoarța acestui arbust. Tot un decoct se folosea și pentru calmarea durerilor de dinți, acesta obținându-se din asocierea scoarței de rădȃcinȃ de Porumbar cu cea de rădȃcinȃ de Stejar. Similar, dantura putea fi întăritȃ, iar durerile dentare combȃtute și cu ajutorului decoctului doar din rȃdȃcinile acestui arbust. În regiunea Vasluiului, fructele de Porumbar sunt fierte și folosite pentru tratarea dizenteriei, iar în Moldova sunt folosite fructele necoapte pentru obținerea unui decoct împotriva indigestiei.

În fitoterapia modernȃ, florile de Porumbar sunt folosite pentru acțiunea lor sedativȃ, diureticȃ și depurativȃ ce se datoreazȃ conținutului în flavonoide și glicozide cianogenetice. Acestea sunt folosite adesea în adresarea problemelor aparatului excretor (cistite, nefrite). Fructele au proprietȃți astringente și diuretice, fiind indicate în diaree și dizenterie. De asemenea, acestea sunt utile și în calmarea durerilor de stomac, stimularea digestiei, adresarea problemelor renale, atoniei biliare, problemelor cardiovasculare și a celor respiratorii (tuse). Rădȃcinile, scoarța rădȃcinilor și chiar și scoarța tulpinii sunt folosite pentru calmarea durerilor de inimȃ, normalizarea glicemiei, combaterea astmului și limitarea proceselor inflamatorii. Frunzele au proprietȃți depurative, fiind folosite în adresarea problemelor renale, de vezicȃ sau a erupțiilor tegumentare. Pe lângă fitoterapia clasicȃ, Porumbarul este folosit și în remediile homeopatice, precum și în cele gemoterapice, fiind deseori asociat cu maceratele de Măceș, Mesteacăn-pufos sau alb, Alun, Nuc, Cătină-roșie, Tei-argintiu, Păducel-alburiu, Coacȃz-negru, Carpen, Rozmarin sau cu Liliac.

În concluzie, Porumbarul contribuie la buna funcționare a sistemului urinar și reglează tranzitul intestinal. În plus, compușii activi (de ex.: flavone, flavonoide, acizi organici, cvercetinȃ, kempferol, glicozide, vitamina C și sȃruri minerale de magneziu și potasiu ș.a.) din florile de Porumbar contribuie și la: calmarea sistemului nervos, reducerea tensiunii arteriale, normalizarea glicemiei, combaterea retențiilor de lichide în corp, calmarea durerilor reumatice, stimularea diurezei și favorizarea eliminȃrii toxinelor din organism pe cale urinarȃ.

Mod de utilizare Hyper-Lax:

Adulți: 2 capsule seara, înainte de culcare, cu un pahar mare de apă sau ceai, pentru a facilita evacuarea scaunului dimineaț a. La nevoie, dozele pot fi crescute până la 2 capsule, de 3 ori pe zi, după mesele principale. Cura recomandată este de 2 săptămâni și este indicată de 4 ori pe an.

Pentru un efect mai puternic, se recomandă asocierea cu Ceaiul și Tinctura Laxativă și/sau cu Siropul Hyper-Lax de la Hypericum!

Produse cu acțiune similară sau complementară: Ceaiul și extractul hidroglicerinic de Crușin, Aloe Vera (gel sau capsule), Spirulină cu Aloe și Cătină-albă (capsule), Siropul Elixirul Vieții RO, Topinambur (capsule), Protonic Flora (capsule), Protonic+, Hyper Digestiv (capsule), Enzimax (capsule),  Hyper-Bil(capsule), Hyper-Gas (capsule), Ulei din Semințe de In (capsule moi), Hyper Detox (pulbere), Detoxifiere colon, Estro-Glucozamin (capsule), RO-BIOMUSH (capsule),5-HTP Slăbire (capsule), Capsule Hyper Slăbire, Capsule Slabire Extra, Ceai Slăbire, Tinctură Slăbire, Oțet Slăbire, Capsule Hyper Antioxidant forte, Clorofilă lichidă, Chlorella Pulbere, Hyper-Dep-Diu (capsule), Tinctura Depurativȃ, Ceaiul, Tinctura și Oțetul Hepato-biliar, Ceaiul și Tinctura Anticoliticȃ, Detoxifiere colon, Ceaiul de Senna, Cicoare, Pir, Volburȃ, Pătlaginȃ sau Porumbar, Semințele de In, Psyllium (semințe, tărâțe), Semințele de Chia, Semințele de Cânepă, Semințele de Quinoa, Mix 4 Semințe, Amestec fibre, Glicerină vegetală, Uleiul de ricin sau Oțetul cu Soc de la Hypericum.

Pentru îngrijirea externă, vȃ recomandȃm: Ceaiul și Tinctura Antihemoroidalȃ, Crema Hemor-Hyp, Crema Cicatrizantȃ, Crema de mâini Piele uscatȃ crȃpatȃ și sensibilȃ (Aloe și Cătină), Hyper Hygienic Spray/Gel, Balsamul Taina Plantelor, Hyper Șampon (Anticȃdere & Antimȃtreațȃ), Hyper Șampon cu Bicarbonat, Crema contra cȃderii pȃrului, Apa de gurȃ Hyper Boron Protect, Apa de gurȃ Hyper OxyProtect, Pasta de dinți naturalȃ Hyper BoronProtect, Crema cu Gălbenele și Propolis, Crema regenerantȃ coate și cȃlcâie uscate, Uleiul de Cătină-albȃ, Uleiul esențial de Cimbru, Oregano, Busuioc, Eucalipt, Mentȃ, Salvie, Cuișoare sau Ghimbir, Ceaiul și Tinctura Antihemoroidalȃ, Crema Hemor-Hyp, Tȃmâia Aromatȃ și Sarea de baie Hyper Antistres sau Flori de Fân de la Hypericum.

Condiții de păstrare:

Bine închis, ferit de luminȃ și umiditate, la temperaturi de maximum 25°C.

Contraindicații:

Nu se utilizeazȃ de cȃtre persoanele cu sensibilitate la oricare dintre ingredientele produsului. Contraindicat femeilor în primul trimestru de sarcinȃ, persoanelor alergice la plante din Fam. Asteraceae/Compositae, precum și în caz de chist ovarian, endometritȃ sau cirozȃ decompensatȃ.

Precauții:

• Femeile însărcinate sau care alăpteazȃ, persoanele care urmeazȃ tratamente medicamentoase sau care se aflȃ sub supraveghere medicalȃ sau cele care sunt programate a li se efectua intervenții chirurgicale, sunt sfȃtuite să consulte un specialist înainte de începerea curei.
• A nu se depȃși doza recomandatȃ pentru consumul zilnic.
• A nu se lȃsa la îndemâna și la vederea copiilor mici.
• Acesta este un supliment alimentar și nu trebuie să înlocuiascȃ o dietȃ variatȃ și echilibratȃ și un mod de viațȃ sănȃtos.

Pentru mai multe informatii despre plantele constituente accesati Cartea.

Citește mai puțin